România - Studii de fezabilitate, servicii de consultanţă, analize - Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru proiectul “Drum de mare viteza Bucuresti-Giurgiu”

Obiectul contractului il reprezinta Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru „DRUM DE MARE VITEZĂ BUCURESTI - GIURGIU" Prestatorul va analiza minim 3 alternative de traseu care pot avea puncte de început și sfârsit distincte (fie cu punct de pornire din Autostrada A0 / Drumul radial 9 „Sud Expres” / Autostrada București - Alexandria <<zona Ghimpați>> / Autostrada A1, fie ca punct de sfârșit Drum de legătură “Podul Prieteniei”/viitorul pod peste Dunăre); Referitor la punctul de sfarsit, pe langa Drumul de legătură “Podul Prieteniei”, respectiv viitorul pod peste Dunăre, Prestatorul va studia si varianta cu legatura la Portul Giurgiu ( Portul Verde si de Înaltă Performanţă Giurgiu), zona libera, punctul de trecere cu bacul intre Giurgiu si Ruse. La alegerea alternativelor de traseu, Prestatorul va tine cont de realizarea conexiunii drumului de mare viteza la reteaua de infrastructura majora de la inceputul si sfarsitul traseului, cat si de viitoarele proiecte existente in strategia Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Numar zile pana la care se pot solicita clarificari inainte de data limita de depunere a ofertelor este 18 zile. Autoritatea contractanta va raspunde la clarificari in a 11 a zi inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Autoritatea contractantă va răspunde DOAR la solicitările de clarificări adresate, prin SEAP,de catre operatorii economici până la termenul limită stabilit. Strategia privind infrastructura rutiera din Romania are in vedere preluarea eficienta a traficului, dezvoltarea regionala echilibrata, eliminarea decalajelor si aplicarea unui sistem eficient de gestionare si intretinere a tuturor drumurilor nationale. Necesitatea, oportunitatea si viabilitatea realizarii sectorului de drum intre Bucuresti si Giurgiu a fost identificata si cuantificata la nivel Programului Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, aprobat prin HG 1312/30.12.2021, fiind inclus ca si prioritate in cadrul Proiectele de infrastructură care compun coridorul de conectivitate 2 - “Coridorul Moldova”, care asigura legatura pe axa nord-sud intre Moldova si Muntenia dar si intre ucraina/Moldova si Bulgaria, la nivel de tranzit continental. In prezent, legatura dintre Bucuresti si Giurgiu se realizeaza pe Drumul National (DN) 5. D.p.d.v. al politicii de transporturi obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea infrastructurii si serviciilor capabile sa fie suportul activitatii economice si sociale, pentru imbunatatirea calitatii vietii. Obiectivul general al acestui proiect este cresterea eficientei economice a retelei de transport a RO. Obiectivul operational specific este cresterea vitezei de deplasare intre Bucuresti si Giurgiu prin reducerea traficului pe rutele existente si imbunatatirea conectivitatii regionale. In cadrul Studiului de fezabilitate, Prestatorul va analiza minim 3 alternative de traseu care pot avea puncte de început și sfârsit distincte (fie cu punct de pornire din Autostrada A0 / Drumul radial 9 „Sud Expres” / Autostrada București - Alexandria <<zona Ghimpați>> / Autostrada A1, fie ca punct de sfârșit Drum de legătură “Podul Prieteniei”/viitorul pod peste Dunăre). Referitor la punctul de sfarsit, pe langa Drumul de legătură “Podul Prieteniei”, respectiv viitorul pod peste Dunăre, Prestatorul va studia si varianta cu legatura la Portul Giurgiu (Portul Verde si de Înaltă Performanţă Giurgiu), zona libera, punctul de trecere cu bacul intre Giurgiu si Ruse. Portul Verde si de Înaltă Performanţă Giurgiu face parte din inițiativele de a moderniza și digitaliza porturile fluviale, fiind parte a agendei „Green Deal” și a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României. Acest obiectiv are ca scop reducerea emisiilor de carbon generate de activitățile portuare și logistice prin utilizarea unor tehnologii mai curate, precum electrificarea echipamentelor și a infrastructurii, crearea unui model de operare portuară bazat pe eficiență energetică și reducerea consumului de combustibili fosili, imbunătățirea accesibilității și conectivității prin integrarea acestui port în rețelele de transport multimodal, respectiv promovarea utilizării unor soluții de transport sustenabile și inovatoare, inclusiv facilități pentru navele care folosesc combustibili alternativi. La alegerea alternativelor de traseu, Prestatorul tine cont de realizarea conexiunii drumului de mare viteza la reteaua de infrastructura majora de la inceputul si sfarsitul traseului, cat si de viitoarele proiecte existente in strategia Ministerului Transp. si Infras. In cadrul „Memorandului Guvernului Romaniei pentru Aprobarea Foii de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel național, în proiectele de investiții finanțate din fonduri publice din sectorul construcțiilor, conform Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 5 - Valul Renovării, Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi și reziliente - Jalonul 91.2.” sunt descrise:  Contextul;  Principale beneficii ale utilizării BIM în sectorul construcțiilor;  Dimensiunile și stadiile de maturitate BIM;  Perspectiva implementării BIM la nivel global și la nivel european;  Aspecte privind adoptarea BIM la nivel național;  Viziunea privind implementarea foii de parcurs. Conform elementelor agreate cu Comisia Europeană pe perioada negocierii PNRR și a aranjamentelor operaționale, foaia de parcurs are ca obiectiv principal facilitarea includerii treptate a modelării informatice a construcțiilor în procedurile de achiziții publice și în procedurile de contractare a investițiilor publice. Foaia de parcurs cuprinde etape, indicatori, măsuri și responsabili. Obiectivul general al foii de parcurs constă în maximizarea investițiilor și creșterea productivității în sectorul construcțiilor, prin implementarea BIM pe parcursul întregului ciclu de viață al unei construcții, plecând cel puțin de la stadiul de maturitate BIM2 (BIM Level 2), cu introducerea progresivă a obligativității utilizării BIM. Abordarea vizează implicit optimizarea cadrului normativ și legislativ aplicabil construcțiilor și investițiilor în lucrări publice și alinierea cu progresul tehnologic și cu tendințele globale actuale privind performanța sectorului de construcții. Potrivit studiilor realizate de grupul de lucru BIM constituit la nivel european (BIM Task Group, 2017), prezentate în „Manualul pentru introducerea modelării informatice a clădirilor de către sectorul public european - Acțiuni strategice pentru performanța sectorului de construcții: promovarea valorii, a inovării și a creșterii”, adoptarea pe scară mai largă a BIM în Europa va conduce la economii de costuri globale între 13% și 21% în etapele de proiectare și execuție și între 10% și 17% în etapa de exploatare până în anul 2025. Dezvoltarea BIM avansează rapid și necesită aplicarea unor standarde comune pentru a asigura interoperabilitatea și compatibilitatea. Prin urmare, Caietul de Sarcini pentru Studiul de Fezabilitate al proiectului include elemente inovatoare, precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), cerință în premieră pentru un Studiu de Fezabilitate aferent unei lucrări de infrastructură rutiera.